Top Menu

             Niste cercetatori de la British Columbia University au facut un studiu in care au masurat gradul de satisfactie al copiilor atunci cand acestia dau sau cand primesc.
             Paradoxal, cu cat copiii primesc mai multe, cu atat sunt mai putin satisfacuti. S-au regizat diverse situatii, in care copiii au primit un numar de jucarii, sau au gasit si au fost nevoiti mai apoi sa le imparta cu ceilalti. Satisfactia a crescut atunci cand acestia au dat. In ultimul test copiii au primit ceva cu specificatia ca e doar al lor. Cel mai mare nivel de satisfactie a fost atins atunci cand au daruit acel ceva.

thumbnail

               Sursa foto.
             S-a mai facut un studiu in care unor studenti li s-au oferit doua variante de vacanta. Un grup a petrecut vacanta doar distrandu-se, iar ceilalti au facut munca de voluntariat ajutandu-i pe altii. Intorsi la cursuri, cel mai mare randament l-au avut cei care au ajutat pe altii. Deasemenea, s-a demonstrat ca cei ce practica voluntariatul 2 ore pe saptamana au o rata a mortalitatii mai scazuta cu 40 %.

             Acestea sunt concluziile stiintifice ale cercetatorilor. E doar o altfel de exprimare a variantei crestine de acum 2000 de ani: …e mai ferice sa dai decat sa primesti…, …cei din urma vor fi cei dintai…, …cel mai mare dintre voi sa fie slujitorul vostru…”

            

Despre autor

33 Comments

  1. Of, ce concluzii frumoase. Insa cine te lasa sa faci voluntariat? Eu m-am dus la Crucea Rosie si iti pot spune ca au fost reticenti, vroiau sa aleaga ei pe cine sa trimita ca voluntar.
    Deci…nu oricine are dreptul sa ofere ceva celorlalti!

    • Pai asta e total normal, mai ales in cadrul unor activitati gen Crucea Rosie sau Medecins sans Frontieres, ca doar nu doreste nimeni ca din voluntar sa ajunga cineva caz de a necesita de a primi ajutor el insusi + nu oricine este potrivit pt a activa voluntar in activitati de Cruce Rosie. Pai daca eram eu de ex acolo unde o fi un tsunami sau o gramada de copii flamanzi deshidratati decedand in jurul meu, eu mai rau i-as incurca pe aia din jur incepand sa fac istericale + pe dictatorul decat sa ii pot ajuta in mod concret cu ceva posibil util.

    • Plus Crucea Rosie, spre deosebire de Medecins sans Frontieres, e o organizatie care se stie ca a avut si probabil ca inca si mai are probleme de coruptie organizatorica. Asa ca nu aia e organizatia potrivita pt cineva real bine intentionat de a activa ca voluntar. In orice activitate de voluntariat, (in cazul meu chiar si turism pe undeva anume), eu mereu am recomandat o triere restrictiva cat mai stringenta a activitatilor de voluntariat, cf aptitudinile reale ale voluntarului, plus a organizatiilor pt care se doreste a se face voluntariat, prin studierea cat mai riguroasa a background-ului lor si a functionalitatii guvernantei lor, inclusiv care e proportia din bani alocata activitatilor caritabile vs banii alocati mentinerii administratiei si managementului lor, inclusiv salarii pt CEO, etc. Din toate punctele astea de vedere, Crucea Rosie precis nu ar fi una din organizatiile caritabile pt care as recomanda eu cuiva sa doneze vreun ban sau timpul lor pt activitati caritabile…desi desigur are o istorie destul de glorioasa pe la inc sec 20, pana dupa terminarea celui de-al 2-lea razboi mondial, dar dupa anii 50-60 a inceput sa decada din ce in ce mai mult in ceea ce priveste reputatia ei, atingand un maxim de scandal din care nu si-a revenit nici acuma, chiar in legatura cu evenimentele din sept 2001.

    • @Cuvanta: voluntariatul se poate face si individual. Gasesti un batran, un bolnav, un copil orfan, pe care sa-i ajuti regulat.

    • @Rudolph: cred ca in unele tari Crucea Roaie e putin politizata. Ai dreptate in ceea ce spui, in functie de cerintele actiunii caritabile e normal sa existe niste criterii de selectie.

  2. Pai eu de mult am inventat chiar eu o leapsa in care una din intrebari cerea sa se raspunda in care activitati de voluntariat (plus unde) ar dori sa se angajeze cel care raspundea. (Din pacate nu mai tin minte ce am raspuns eu atuncea, si mi-a fost lene sa caut.) Eu ce sa va fac daca nu rezolvati lepsele mele ff dificile + educative ?! Numai eu, plus poate si Vladen, am ramas sa ne mai chinuim in ultima vreme sa raspundem acolo cat mai constiincios la toate, si alea provenite de la altii si alea inventate de mine.

  3. S-ar putea sa fie un sambure de adevar. Stiu ca Ionut al meu era tare fericit cand ii dadeam voie sa ofere din jucariile lui altor copii. Odata a impartit cu copiii din bloc tot ce primise de la Mos Craciun. :))

  4. Este valabil si la oamenii mari (cel putin partea cu primitul 😀 si cel putin la femei :D). Din ce primesti mai mult si mai des din aia te imunizezi la sentimentele generate de gest.

  5. Oare de ce am avea nevoie de demonstratii stiintifice? Nu e mai simplu sa intelegem ce simtim, cand daruim sau cand primim cadouri?
    Da, musai trebuie demonstrat ca unu plus unu face doi, ca daca primesti o bata in cap te doare etc.. Altfel n-am fi siguri de adevarurile noastre. 🙂

    • Mircea, societatea functioneaza pe dos. Desi „proiectul” e bun.
      Tu nu vezi ca acum esti blamat daca nu dai dovada de egoism si rautate? Cel putin eu simt asta, multi ma acuza, si sunt criticat pentru ca dau prea mult.

    • Daca nu ai grija sa-ti sustii si ego-ul din cand in cand poti ajunge tot tu la burn out prematur si pe urma nu are nimeni de castigat din asta, nici tu, nici cei pe care doresti sa-i ajuti. Totodata, chiar si in acceptiunea comuna a termenului „egoist”, care nu e ceva ff moral recomandabil, totusi a fi egoist NU este egal cu a fi rau.

    • da, trebuie vazute niste limite, altfel te arzi, asa cum spui. multumesc ca ai reamintit asta aici.

    • De ex tu nu ai fi bun de lucrator voluntar in teren pt copii saraci din Africa si eu te-as respinge de la o eventuala selectie, tocmai pt ca esti prea pasional motivat si afectat de un eventual copil suferind…de altfel, majoritatea barbatilor sunt. Trebuie sa ai capacitatea de a fi detasat astfel incat sa fii util cat mai mult timp si in mod mai eficient acelor copii. Tu ai fi bun cel mult la fundraiser, adica sa faci campanii pt acumulat bani pt ei. Pt voluntariat in teren la copii africani amarati cei mai buni voluntari de teren ar fi persoane de sex feminin fara copii minori personali, si de stil vegetarian-auster, sau din cele care tin posturile alea ortodoxe, insa fara probleme de imagine sau tulburari alimentare proprii.

    • De unde ma cunosti asa bine?

  6. Este interesant studiul intr-adevar. Eu sunt multumit cand pot sa ajut pe cineva cu ceva, indiferent sub ce forma.

    • Foarte bine ca ai multumirea asta si nu te consideri „diferit”. Totul tine de constiinta.

    • Pai un studiu similar a fost facut si cu adulti carora li s-a dat 5 USD, si li s-a spus sa-i cheltuie. Cei care i-au cheltuit pe un senvis pt ei s-au simtit mai putin fericiti la sfarsitul zilei respective decat cei care au cumparat un cadou pt altcineva, fie senvis fie altceva.

    • Eu in Norvegia nu am cum sa fiu fericit deoarece nu exista senvisuri care sa coste 5 USD, cel mai ieftin senvis ar fi poate 5 Euro, constand intr-o chifla si o felie de parizer simplu fara rosie, fara salata, fara altceva…si eu nu as da 5 Euro sa iau un astfel de senvis cadou pt cineva pt ca mi s-ar parea o total bataie de joc sa dau eu o asa oribilitate de senvis si inca de 5 Euro cadou cuiva. Eu, daca ar trebui sa dau un senvis cadou cuiva ar trebui sa cheltui minim 20 de Euro pe el, si va fi un senvis ff complex, cu pastrama si o felie ded castravete murat si rosie si putina varza rosie, plus niste cascaval ras, totul pe o painica de secara cu coaja crocanta si miez cu seminte de flaorea soarelui, dar testul asta nu imi permite sa fac chestia asta.

    • Plus in Norvegia nu se gasesc astfel de senvisuri, decat unele mai proaste de vreo 12 Euro care semana cu asta dar nu au felia de castravete murat, nici varza, nici pastrama, ci sunca simpla si cu mozarella si o felie de salata verde simpla in painica aia.

    • Crezi ca un cersetor ce n-a mancat de 2 zile se intreaba cat ai dat tu pe sanvis? Nu ca nu i-ar place pastrama si castravetii… :))

  7. Plos One este un jurnal stiintific celebru de prost. Genul de loc in care ajungi sa publici numai dupa ce ai epuizat celelalte posibilitati (adica ai fost rejectat in urma procesului de peer-reviewing de catre celelalte jurnale mai bune). Daca e sa ne uitam la graficul de mai sus diferentele dintre ultimele 4 coloane NU sunt statistic semnificative. La cat de mari sunt sd-urile alea.. valoare p trebuie sa fie de tot cacatul. Adica diferentele observate sunt datorate sansei si nu unei diferente reale intre esantioane. De asemenea am dubii majore si in legatura cu cat de statistic semnificative sunt diferentele dintre primele coloane desi acolo poate-poate pot accepta ca e un p≤0.05. Dupa cum vad nici autorii n-au pus stelute/n.d ca sa discute problema, si probabil pe bun motiv :))). Nesimtitii :)). Jurnalele serioase impun obligativitatea testarii statistice, PlosOne e o oroare. De unde rezulta ca nu orice studiu stiintific trebuie luat de bun din start (chiar daca ne place ce spune). Sursa in care este publicat este EXTREM de importanta. Pana si studii in Nature/Science sunt retrase cu regularitate, dar PlosOne zau ca nu merita citit. Fratele lui mai mare, Plos, da. Ala e serios.

    • Nu stiam de diferentele astea, eu am auzit discutia undeva si m-am documentat. Mie imi place ce spune studiul si as vrea sa cred ca nu e eronat. Dar daca gasesti, tu sau oricine altcineva, chiar din intamplare, un alt studiu care sa sustina sau sa dezminta concluziile de mai sus, m-as bucura sa clarificam asta.

    • Am dat un mic search cu ajutorul Google Scholar. Din pacate maj articolelor stiintifice, inclusiv economice, nu doar de social sciences, legate de legatura dintre altruism si fericire apartin unor publicatii de mana a 2-a, insa nu sunt toate total lipsite de credibilitate. Cf niste economisti elvetieni din Zurich, se pare ca functioneza mai bine in cadrul familiei, adica intre parinti-copii adulti, frati-surori decat asa la nivel de societatea generala…e o chestie legata de diverse mosteniri probabil.

    • Nu, din pacate nu stiu. Am sa caut. Eu nu spuneam ca ar fi concluzia gresita ci ca nu este sustinuta de datele lor. Pur si simplu nu sunt statistic semnificative ceea ce inseamna ca diferentele observate pot fi datorate sansei (variatiei normale intre probe/indivizi). Din nou, nu zic ca este fals, doar ca, in particular, studiul asta nu reuseste sa demonstreze ideea. Uneori chiar si cand statistica per-se e buna si arata ca diferentele intre esantioane sunt statistic semnificative (adica probabil datorate unor diferente reale), modul in care s-a facut experimentul este gresit sau voi gresit (adica menit sa demonstreze ideea trisand la detalii). De aceea e important sa cauti in reviste credibile fiindca procesul de peer-reviewing e serios (daca nu de-a dreptul agresiv) si genul asta de „intoarceri din condei” sunt de regula observate si articolul respins (uneori si cam fara motiv, pe motiv de concurenta acerba).
      Articolul de mai sus doar nu demonstreaza nimic. Concluzia insa poate fi corecta si sa speram ca in viitor cineva o va confirma/infirma intr-un mod credibil. 🙂

    • Am inteles ce ai spus. Dealtfel ai facut foarte bine ca ai atras atentia asupra probabilitatii. Am inteles dealtfel ca vorbesti in cunostinta de cauza, eu nu am intrat pe astfel de site-uri, deci nu stiu. E bine insa sa avem grija la veridicitatea informatiilor, sunt foarte multe surse si nu sunt triate.

    • Am cautat si eu, mai asuperficial dar totusi am dat cateva clickuri. Cred ca Vladen are dreptate. Nici nu se confirma, nici nu se infirma la un nivel statistic semnificativ. Concluzia e, deci, ca nu se stie, asa ca mai trebuie studiat, preferabil in cadrul unor studii mai riguroase si acceptabile pt reviste mai bune…numai ca in economie s-a cam trecut de faza asta comportamentala, ca si-au dat seama ca s-au cam epuizat toate mecanismele posibile de incentivizare a oamenilor sa se comporte intr-un fel astfel incat sa se diminueze nr oamenilor nefericiti si pietele sa devina mai rationale si mai controlabile, s-a vazut ca nu se poate, si acum in cercetare se pune accent pe altceva acum mai cu proeminenta, chestii de potriveli, de match-uri, ca sa existe o distributie mai justa a resurselor si sa nu mai existe atatia oameni mereu nefericiti per total.

    • Desigur, poate ca ar merge si cu „All you need is love…”, etc, cf probabil si Iisus Christos printre altii, dar cine sta sa il emuleze cu adevarat pe Iisus Christos in zilele noastre ? Cel mult sa il foloseasca ca poza politica pe vreun placard la vreo demonstratie anti-ceva sau pro-ceva, sau sa foloseasca citate din ce s-a mai zis ca o fi zis si el sau altii asemanatori ca el, de cele mai multe ori, desigur, scoase din context, pt a avansa cineva vreo idee de capatat un nr crescut de Like pe Facebook sau ceva de genul asta, dar nu chiar sa depuna efortul sa faca ce incerca el sa zica, asa mai coerent de la A la Z.

  8. Interesant studiu!
    E bine ca mai sunt astfel de copi … dar sper ca n-au fugit toti in Anglia!
    Seara placuta!

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Close