Top Menu

             Eram ieri la garaj si imi schimbam cauciucurile de iarna cu cele de vara. Sper sa nu mai ninga.
             La un moment dat, harmalaie mare, niste copii de vreo 10 ani de la bloc au prins un alt copil de la alt bloc si-l inghesuiau intr-un colt, tragandu-l de haine si de urechi. Nu mi-a trebuit mult sa mi se faca mila, desi legea betoanelor e lege. Le-am strigat: Mai vitejilor, lasati-l in pace, ca voi sunteti 7 si el e singur. Ce s-a intamplat mai departe n-am sa-nteleg vreodata. Poate ca s-a intarit simtul proprietatii. Poate ca s-a inteles ca unde-s doi puterea creste. Poate ca eu, daca am plecat, (de cativa ani nu mai locuiesc acolo, sunt doar in trecere), nu mai am nici un drept. Oricum, copiii l-au lasat in pace pe oropsit, dar s-au intors inspre mine: Tu ce vrei, ma? Cine esti tu, ma? Ma doare-n … de tine! Se indreptau toti inspre mine, inarmati cu bate si cu pietre si am avut sentimentul ca fac parte din povestea lui W. Golding, Imparatul mustelor. Situatia era hilara si am zambit. Eram inconjurat de 7 pusti, cu putin mai inalti decat rotile mele. Nu-mi era de mine, dar ma gandeam ca nu cumva sa scape vreunul vreo piatra in vreun geam la masina. M-am predat. Care-i seful?, le-am zis. Au aratat toti spre cel mai murdar dintre ei: John Cena! Si au inceput sa dea ture dupa masina si sa strige: Iesi afara, javra ordinara! Iesi afara, javra ordinara!

Despre autor

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Close