Top Menu

Ca specie am evoluat. Ca indivizi insa, nu e cert.
In evul mediu exista o strategie de demoralizare a atacatorilor in cazul cetatilor asediate. Cei asediati, ca sa-i determine pe atacatori sa-si piarda curajul, pozau in niste fericiti. Dansau pe ziduri, aruncau cu paini si cu mancare desi ei mai aveau hrana doar pentru cateva zile. Moartea prin infometare le era garantata, insa ei aruncau painile peste ziduri, sa vada ceilalti ce bine o duc ei.

Asa fac unii in ziua de azi. E vorba de acei care traiesc doar pentru a concura si a se compara cu ceilalti. De cei care traiesc la modul „a avea” si nu la modul „a fi” cu pretul linistii lor. De cei care-si irosesc viata ca sa placa altora. De cei care s-au pierdut pe ei insisi din cauza dorintei de apartenenta intr-o societate produsa de mass-media fara scrupule.
Oamenii nu mai sunt liberi. Idealul e unul comun: casa si masina. Eventual vacante exotice. Gadget-uri. De asta sunt atatea familii destramate, pentru ca oamenii s-au luat ca asa e obiceiul. De asta sunt atatia depresivi si apatici, pentru ca s-au facut sclavi bancilor. De asta sunt atatia soferi prosti, pentru ca toti vor masina desi n-au nici o treaba cu condusul sau orientarea.

Nietszche a stat in chirie toata viata si era mandru de statutul de chirias. Freud era la fel. Cele mai mari entitati culturale sau artistice n-au avut masina in viata lor. Mai vedeti voi oameni care exceleaza? Mai stiti oameni mari, capabili, morali? Prea putini. Pentru ca nu mai are nimeni timp din cauza posesiunilor. A proprietatilor. A ratelor la banca.

Totul se reduce la imagine. La ambalaj. Hainele, freza. Ture cu masina prin oras, desi poate tot capitalul financiar a fost investit in acea tura. Motoare mari si apoi lacrimi la cozi la impozite. Case mari si caramizi calde iarna la picioare, pentru ca nu reusesc sa le incalzeasca, avand rate la toate bancile din oras. Aparitii si atitudini de sefi desi nu stiu cum sa-si gestioneze falimentul. „Sa curga bautura, eu platesc!”. Si s-a dus alocatia copiilor. Fotografii din Tenerife si Venetia cand acasa-i jale. Cand parintii se sting uitati prin sate pustii. Cand amantii asteapta prin dulapuri. Cand copiii devin emo. Proprietari si sclavi in acelasi timp.

Nu-mi pasa ca va suparati. Prea ati uitat de voi insiva, incercand sa-i impresionati pe ceilalti. Din cauza statului la banca nu mai aveti timp sa stati pe-o banca. Va doare capul si umblati cu medicamentele dupa voi.

Despre autor

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Close